Promovarea sănătății nu este educația sanitară

Când am introdus în proiectele mele de promovarea sănătății, încă din 1997, teme precum impactul lecturii asupra sănătății, comunicarea și sănătatea, scara blocului, comportamentul în spațiul public, mai mult, când am avut inițiativa fondării primei reviste de promovarea sănătății din țară, mulți au spus că aș fi ieșit din domeniul promovării sănătății, văzut, din păcate, repet, ca educația sanitară de pe vremuri. A trebuit să duc niște bătălii de uzură, cel mai adesea nevăzute, cu niște mentalități și practici prinse în cutumele vechi pentru a face ca genul acesta de idei să funcționeze, cel puțin în serviciul în care lucrez. Și chiar dacă lucrurile s-au mai relaxat în ultimul timp, încă mai este loc de pledat pentru noua viziune.

Șansa elevilor de a pune întrebări

Obiceiul strângerii mai multor clase într-o singură sală pe motiv că este bine să beneficieze de activitatea de promovarea sănătății cât mai mulți elevi nu este dintre cele mai bune și eficiente. Dincolo de diferențele legate de mărimea grupului-țintă, cunoscute de pedagogi, motivul principal rămâne acela că într-un cerc restrâns fiecare participant are șansa de a pune întrebări, iar dialogul poate avea loc. Este neprețuită participarea reală a elevilor la procesul educativ, iar eficiența metodelor interactive nu mai trebuie demonstrată.

Prelegerile și conferințele sunt necesare, nimic de zis, de fiecare dată când avem de a face cu grupuri mai mari – să zicem – de șaizeci de persoane, dar riscul neparticipării din partea audienței, mai ales când vorbitorul nu are talent oratoric, crește semnificativ. Este cunoscut aerul de distracție pe care îl arată orice adunare de liceeni sau de copii, mai mult sau mai puțin obligați de profesori să participe la câte o activitate în comun, în sala de conferințe a școlii sau într-o sală de clasă mai mare. Altfel, un aer firesc și un comportament normal, în acord cu vârsta și, adesea, în legătură cu absența catalogului.

Adoptarea unui stil de viață sănătos presupune un efort individual

Orice om ar vrea să aibă un stil de viață sănătos, pur și simplu pentru că orice om ar vrea să fie sănătos, numai că lucrul acesta nu este atât de ușor de realizat pe cât ar părea la prima vedere. Tentațiile sunt puternice, iar dependențele greu de controlat. E în natura umană ca omul să se lase dus de influențe și tentații, să renunțe la rigoare și disciplină, să prefere aparentul confort al lipsei oricărui program și a oricărei obligații.

Oamenii nu trebuie judecați pentru dezinteresul lor pentru propria sănătate, ci trebuie ajutați să-și modifice comportamentele nesănătoase. Iar acest ajutor trebuie să fie acceptat de cei care au nevoie de el. Altfel spus, nu poți ajuta oamenii fără participarea lor. Adoptarea unui stil de viață sănătos presupune un efort individual.

Cititul trebuie să devină "un obicei al casei"

Cred că nu ar trebui să ne jenăm să vorbim despre lucruri importante doar pentru că lumea are tendința să le considere banale. Banalitatea este ingredientul vieții de zi cu zi, iar desconsiderarea ei ne poate aduce prejudicii reale. De exemplu, în acest sens, un adevăr comun este și acela conform căruia cel mai prețios lucru pe care părinții îl pot oferi copiilor lor este educația. Cred că ar trebui repetat acest adevăr. O bună educație face mai mult decât toate averile posibile, mai mult decât orice moștenire materială. Simt nevoia să spun aceasta aici pentru că văd destul de multe cazuri pe la noi în care părinții strică viitorul copiilor, oferindu-le prea mult, lipsindu-i astfel de șansa de a cunoaște valoarea muncii și a banului. A le oferi copiilor repere legate de valorile adevărate ale vieții înseamnă de fapt a le oferi instrumentele de bază de care vor avea nevoie mai târziu, în relațiile cu oamenii, în întemeierea unei familii, în conturarea drumului propriu. Chiar dacă învățarea cinstei, prieteniei, patriotismului, comportamentului civilizat și a bunului simț ține în mare măsură de cei șapte ani de acasă, educația nu se poate face, bineînțeles, în afara cărții, separat de carte. Cartea trebuie să rămână baza. Cititul trebuie să devină "un obicei al casei". Cu atât mai mult cu cât în zilele noastre societatea descurajează, pe diverse căi, lectura. Iar dacă obiceiul acesta nu le este familiar părinților (pur și simplu pentru că - să zicem - sunt oameni simpli care își văd de viața și de munca lor), atunci chiar și acești părinți pot face un lucru la fel de util, anume să-i încurajeze pe copii să se apropie de cărți, să se ducă la bibliotecă. Educația este cel mai valoros bagaj cu care copiii pot pleca de acasă. Și cel mai la îndemână.

Voi face o pauză de câteva luni pe acest blog. Cele bune tuturor!

Ieri, emisiune TVM despre educație, cultură și bun simț. Am vorbit despre educație ca o cale de a reuși în viață, despre cultură ca un reper sigur pe această cale, iar în legătură cu bunul simț am amintit discreția și modestia oamenilor valoroși, care nu au nevoie în nici un fel să se "afirme", care merg mereu în urma faptelor lor.

În ultimii ani sunt puse în aplicare prin școli programe de promovarea sănătății în care sloganurile au toate caracteristicile așa-numitelor mesaje subliminale, care pot fi, bineînțeles, manipulatorii în sensul invers celui clamat. Astfel, un program de prevenire a consumului de alcool în rândul elevilor are sloganul "Tăria este bună doar la caracter" (Realitatea media, Piatra Neamț, joi, 24 februarie 2011) sau și mai lipsit de subtilitate "Tăria, bună la caracter" (Observator, ediția de Bacău, 6 octombrie 2009). Nu trebuie să fii psiholog ca să înțelegi că asocierea tăriei cu caracterul într-un mesaj afirmativ poate reverbera în subconștient și în înțelesul opus celui de prevenire a consumului de "tărie". Nu știu ce se întâmplă, dar este pentru a doua oară când sunt nevoit să observ o astfel de ciudățenie, după ce am atras atenția și asupra mesajelor subliminale din cadrul unui program privind prevenirea fumatului în rândul elevilor (vezi pe acest blog, în dreapta, articolul publicat în Viața Medicală din 17 iulie 2009 "Dificultăți ale muncii de promovarea sănătății în România de azi, cu referire specială la rolul părinților și al școlii în prevenirea fumatului la copii și adolescenți"). Poate că directorii de școală, profesorii și specialiștii care flutură cu entuziasm aceste sloganuri ar trebui să se gândească mai mult la limpezimea mesajelor pe care le transmit copiilor și adolescenților și să pună în discuție această problemă înainte de a intra în clase, iar părinții ar trebui să fie, la rândul lor, mai atenți în acest sens.

Ieri, la Biblioteca G.T. Kirileanu, în timp ce le vorbeam unor elevi de clasa a XII-a de la Liceul Economic despre Nichita Stănescu, mă gândeam la cât de mult a decăzut sistemul de învățământ dacă elevii nu știu mai nimic despre scriitorii importanți. Și mă mai gândeam și la cât de greu este în zilele noastre să fii profesor. Copiii ar avea bunăvoință, nimic de zis, dar moara aceasta tembelă a sistemului îi aduce în situația de a nu se alege cu nimic din punct de vedere intelectual la absolvire. Bineînțeles că vorbindu-le eu despre Nichita Stănescu în termenii cei mai accesibili posibil nu am ratat șansa de a le vorbi și despre impactul pozitiv pe care cititul cărților și scrisul îl aduc asupra sănătății. Uneori nici nu mai pomenesc despre efectele bune ale lecturii asupra dezvoltării gândirii și a personalității (pentru că ei le percep ca pe niște aspecte prea abstracte) și încerc mai mult să-i sensibilizez asupra efectelor imediate și concrete, cele care țin de sănătate, în acord și cu unele noi cercetări (Pennebaker etc.)...

Mai mult ca niciodată, acum când valorile tradiționale sunt atacate, promovarea sănătății ar avea nevoie în România de oameni din domenii diferite care să ofere perspectivele lor înnoitoare asupra unor subiecte în care morala să aibă un loc important. Trebuie să spunem copiilor din școlile noastre că relațiile dintre oameni se bazează în primul rând pe valori morale, că succesul în viață înseamnă - mai înainte de bani - cât de mult poți să te bucuri de prietenie, de familie, de comunitatea în care trăiești.

Joi dimineață, pe 7 aprilie, la Mall-Piață distribuind pliante, vorbind cu oamenii cărora li s-au măsurat tensiunea arterială și nivelul glicemiei, apoi la 4 emisiune tvm de Ziua Mondială a Sănătății, cu titlul "Sănătate, medicamente, stil de viață".

Mâine, 7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătății. Mai multe detalii pot fi gasite pe site-ul OMS, aici .

Ieri, la Biblioteca G.T. Kirileanu, le-am vorbit despre educația pentru viață în școală unor elevi de clasa a IX-a de la Liceul Economic. Mâine, le voi vorbi unor bătrâni, tot la bibliotecă, despre... Chiar, despre ce să vorbești azi unor oameni în vârstă? Voi vedea la fața locului. Am încredere că vom găsi o punte de dialog.

Miercuri, 23 martie, le vorbim, dr. Grădinaru Mirela și cu mine, despre tuberculoză și stilul de viață sănătos elevilor Liceului Economic, apoi le dăm și un film pe această temă, în sala mare de festivități a școlii. De dimineață, doar eu și același subiect în fața elevilor unei clase de la Școala 3. Ieri, toți cei care suntem aici implicați în promovarea sănătății, împreună cu elevi de la școlile postliceale sanitare, am împărțit pliante despre tuberculoză oamenilor de la Mall-ul de la piață și celor din piața mare. Era soare, frumos, plăcut, iar oamenii cu inepuizabile resurse de umor. Apoi mă duc la emisiune la TVM (Stilul de viață și tuberculoza), cu Talida Cozma. Iar azi, în sfârșit, o altă emisiune, dr. Carmen Dumitreasa și cu mine, o înregistrare de fapt, pe aceeași temă, pentru postul 1TV Neamț. Toate acestea vor avea în lumea asta a noastră vreun ecou, așa cum sper.

Câteva date elementare despre tuberculoză pot fi găsite aici

Ieri, la Biblioteca G.T. Kirileanu, un dialog cu elevi de clasa a X-a a Liceului Economic pe tema "Școala și valorile vieții". Cititul cărților și beneficiile pentru sănătate, stilul de viață sănătos, îmbunătățirea comunicării și a relațiilor interpersonale, alegerea drumului în viață, sexualitatea, acestea au fost subiectele. Mă gândeam la cât de puțin le-ar trebui și în școală elevilor, în general, pentru a căpăta încredere și curaj, pentru a fi mai motivați la învățătură, în contextul neprielnic al vremurilor noastre. Ar trebui doar ca profesorii să iasă un pic din limitele programei și ale curriculei și să le vorbească pur și simplu despre viață, cu profesionalism, căldură și competență.

Ieri, o altă emisiune la TVM, cu dr. Filimon, despre funcția terapeutică a literaturii, discutând despre himerismul meu.

Repede scriu azi aici, ca să nu uit, ca să rămână undeva, totuși, eu nefiind atât de ordonat încât să mă țin de un jurnal sau să pun cap la cap activitățile, proiectele în care sunt implicat, scriu aici ca să pot merge mai departe, cu toate, mai întâi despre dialogul pe care l-am avut, cu elevi ai Liceului Economic din Piatra Neamț, la Biblioteca Kirileanu, pe 2 martie, pe tema propusă de mine "Școala și valorile vieții", dialog interesant în care mi s-a confirmat încă o dată că valorile vieții nu sunt discutate la școală, apoi despre emisiunile de la TVM Neamț, cu dr. Dan Filimon, din 2 martie și din 9 martie, pe subiecte precum rolul terapeutic și pedagogic al cititului și al scrisului, între altele, apoi încă despre discuția cu Talida Cozma din emisiunea ei "Cotidian" de la același TVM, din 7 martie, cu titlul "Mart(i)e, planeta femeilor", în care am încercat să aduc în atenție condiția grea a femeii de azi din România, cu cele un milion de femei care primesc îngrijiri medicale anual din cauza așa-numitei violențe domestice, o implicare care vine în ultimul timp parcă mai mult pe seama interesului altora față de mine și mai puțin ca urmare a inițiativelor proprii, cum se întâmpla nu demult, ceea ce mă bucură, dar îmi și fragmentează timpul, de care am parcă mai mult și mai mult nevoie pe măsură ce înaintez în viață...

Iată aici un articol (o știre) BBC care spune cât de importantă este promovarea sănătății într-o comunitate. Un motiv în plus să spun și eu din nou aici că promovarea sănătății ar trebui reconsiderată, sprijinită, promovată în țara noastră.

Ar trebui insistat mai mult în şcoli pe idea beneficiilor de sănătate pe care cititul cărţilor le poate avea. Scrisul, exprimarea emoţiilor - se ştie deja - au un impact pozitiv asupra sănătăţii. Cititul are aceleaşi efecte. Părinţii şi dascălii ar trebui să fie mai atenţi la acest aspect.

Un studiu american privind obezitatea arată că în mod paradoxal oamenii săraci sunt mai predispuși decât cei bogați să devină supraponderali și chiar obezi, pentru că mâncarea ieftină conține multe calorii și are o mică valoare nutritivă. Așa că ar trebui să fim atenți la mâncarea ieftină.