Evitarea stigmatizării și judecării gestului de a fuma este un prim pas în credibilizarea mesajului anti-fumat

Există o campanie publicitară cu care ne-am obișnuit, care pare să fi devenit parte a mediului în care trăim, o campanie prin care industria tutunului scoate în față imaginea fumătorului rebel, liber, matur şi puternic. Ea are impact asupra adolescenților, care ajung să considere fumatul un comportament care li se potrivește pentru că își doresc să se încadreze în acea imagine. Discutarea, punerea sub semnul întrebării și schimbarea acestei imagini ar fi câteva dintre obiectivele cele mai importante ale promovării sănătății pe tema fumatului, atât în mediile școlare, cât şi în toată societatea. Mesajele nu trebuie să pună în primul rând accentul pe consecințele negative viitoare asupra sănătății, de peste douăzeci sau treizeci de ani, sau pe aspectele terifiante asociate cu poze ale plămânilor distruși (cum se găsesc în multe broșuri și pliante de prevenție), ci mai mult pe beneficiile pe termen scurt ale situației de nefumător sau ale celei de renunțare la fumat: respirație curată, economisirea banilor de buzunar, stare de bine, stimă de sine crescută etc.. Fumatul dă dependență, iar recunoașterea faptului că oamenii fumează atât de plăcere sau din dorința de a fi acceptați în unele grupuri, cât și pentru că le este greu să renunțe pe seama dependenței, adică evitarea stigmatizării și judecării gestului de a fuma, este un prim pas în credibilizarea mesajului anti-fumat. De asemenea, recunoașterea în fața fumătorilor a dificultății de renunțare îi motivează în plus în decizia de a renunța. Onestitatea mesajelor este o cheie de abordare pentru a fi eficienți.

Beneficii terapeutice ale cititului

Mă interesează în mod special impactul cititului asupra sănătății, mai ales de când lucrez în domeniul promovării sănătății. Este un interes care vine, firește, și din calitatea de scriitor. Pe acest fond al preocupărilor la granița dintre psihologie, medicină și literatură, am inițiat și proiectul "Drogul lecturii", în care încerc să le atrag atenția elevilor și părinților asupra a două aspecte importante legate de acest subiect: ce pierd necitind și ce câștigă citind. Unul dintre efectele benefice ale cititului este și acela al îmbunătățirii sănătății și a stării de bine. O cercetare pe această temă realizată de "Health Inequalities Research Institute" al Univerității din Liverpool are drept concluzie tocmai existența acestei legături între obiceiul cititului și sănătate. Astfel, studiul relevă, de exemplu, faptul că prin urmarea unui program de lecturi, pacienții suferind de depresie își îmbunătățesc situația medicală în termeni de stare de bine din punct de vedere social (prin creșterea încrederii în sine și reducerea izolării), în termeni de stare de bine din punct de vedere mental (prin dezvoltarea capacității de concentrare și stimularea interesului pentru învățarea de lucruri noi și descoperirea de căi noi de înțelegere a lumii) și în termeni de stare de bine din punct de vedere emoțional și psihologic (prin creșterea gradului de conștientizare a propriei persoane și a abilității de a clarifica unele probleme care țin de comportamentul propriu). Studiul stabilește, de asemenea, genul de literatură care funcționează în această privință și mecanismele acestui impact asupra bolii depresive, are titlul "An investigation into the therapeutic benefits of reading in relation to depression and well-being" și a fost realizat de mai mulți cercetători, între care Dr Josie Billington, School of English, University of Liverpool, Professor Christopher Dowrick, Professor of Primary Medical Care, Department of Mental Health and Well-Being, University of Liverpool, Dr Andrew Hamer, School of English, University of Liverpool, Dr Jude Robinson, Department of Health Services Research, University of Liverpool, Dr Clare Williams, Project Worker, The Reader Organisation.

Optimiștii sunt mai sănătoși decât pesimiștii

Exisă studii (ex.: Martin Seligman, Universitatea Pennsylvania) care arată că optimiștii au o stare de sănătate mai bună decât pesimiștii. Unul dintre motive este că pesimiștii devin mult mai ușor depresivi, ceea ce influențează negativ sistemul de imunitate. Starea de tristețe, stresul și depresia încetinesc și chiar împiedică în mod real activitatea sistemului de apărare al organismului. Pe de altă parte, persoanele optimiste sunt mult mai active în căutarea informațiilor privind factorii de risc pentru sănătate și determinanții sănătății, precum și a modalităților de adoptare a unui stil de viață sănătos. Vestea bună este că optimismul poate fi învățat. Este vorba pur și simplu despre mobilizarea resurselor sufletești pentru a vedea partea plină a paharului mai curând decât partea goală și de a nu abandona planurile și proiectele în fața dificultăților. Astfel, cu cât mai des reușim să atingem starea de optimism, cu atât starea noastră de sănătate este mai bună.