Părinţii au venit în număr destul de mare ieri după-amiază la Şcoala 1, iar ceea ce a asigurat succesul acţiunii noastre de educare a fost, cred, participarea doamnelor doctor Dumitreasa şi Iancu, care au subliniat cu profesionalism şi decenţă lucruri de bază privind importanţa vaccinărilor. Ca să nu mai spun despre efortul de organizare a unei asemenea activităţi în Săptămâna Mare şi într-o zi de sărbătoare a directoarei şcolii, doamna profesoară Crefeleanu. În ce mă priveşte, este adevărat că pledoaria mea pentru rolul de model al părinţilor în adoptarea de către copii a unui stil de viaţă sănătos a fost un pic în afara temei, dar am vrut să am o intervenţie cu această ocazie pentru că am considerat că ar fi păcat să ratăm o activitate de acest tip în care participă părinţii şi să nu le transmitem acest mesaj pe care eu îl cred important, anume că părinţii ar trebui să ţină mai strâns legătura cu Şcoala şi să discute împreună cu profesorii chestiuni concrete legate de comportamentul copiilor la şcoală, pe stradă, pe scara blocului şi în jurul blocului, chestiuni concrete privind timpul petrecut de copii în faţa televizorului şi a computerului, privind mai ales programele vizionate, site-urile accesate, precum şi aspecte privind valorile morale, rolul lecturii în formarea personalităţii şi altele. Nu am fost eu într-un moment de inspiraţie şi recunosc că poate nu am fost foarte limpede în toate momentele intervenţiei, dar nu văd nimic rău să învăţăm din mers. Cred, cu toată modestia, că mai important este să nu stăm deoparte. Şi nu stăm, pentru că viaţa ne obligă.