Repere în prevenirea diabetului

     Dacă aveţi 45 ani şi peste această vârstă, ar trebui să faceţi testul de glicemie o dată la trei ani. Ar trebui să faceţi testul de glicemie mai devreme de 45 de ani şi chiar mai frecvent DACĂ:

·         sunteţi obez/obeză (mai mult de 20 % sută peste greutatea normală a corpului);

·         aveţi un părinte, fraţi sau surori cu diabet;

·         sunteți femeie și aţi dat naştere unui copil cu greutate mai mare de patru kilograme sau aţi contractat diabet în timpul sarcinii;

·         aveţi tensiune arterială mare (140/90 mmHg şi peste această valoare);

·         aveţi un nivel al HDL (colesterolul “bun”) de 35 mg % sau sub această valoare şi/sau un nivel al trigliceridelor de 250 mg % sau peste această valoare.

Se recomandă testul rapid al glicemiei (persoana testată nu trebuie să mănânce nimic patru ore înainte) pentru că este cel mai simplu, cel mai ieftin şi cel mai probabil să fie utilizat cu regularitate. De asemenea, în cadrul aceleiaşi recoltări de sânge pot fi făcute şi testul colesterolului şi alte teste standard, dacă este nevoie. Un rezultat de 126 mg % sau mai mare, confirmat şi a doua zi, înseamnă că aveţi diabet.

                                                                                                       

Glicemie (mg/dl)	Diagnoză
mai mică de 110	normal
110 – 125	deteriorare a metabolismului glucozei
126 şi peste	diabet

Dacă sunteţi diagnosticat cu diabet într-un stadiu incipient, este recomandabil să scădeţi în greutate (dacă sunteţi supraponderali), să faceţi mai multe exerciţii, să vă îmbunătăţiţi dieta (alegeţi acelaşi tip de mâncare fără grăsimi, practic aceeaşi dietă semi-vegetariană cunoscută în prevenirea bolilor de inimă şi a cancerului) şi să renunţaţi la fumat dacă fumaţi. 

Scopul detectării devreme a cazurilor de diabet este evitarea medicaţiei diabetice, sau cel puţin amânarea sau diminuarea utilizării ei şi nu numai pur şi simplu începerea mai devreme a terapiei.

Dacă rezultatul dumneavoastră este între 110 şi 125 mg%, vă încadraţi într-o nouă categorie numită “toleranţă scăzută la glucoză”, o zonă periculoasă de graniţă. Aceasta înseamnă că ar trebui să urmaţi aceleaşi recomandări de mai sus, pentru că nivelul glucozei în sânge tinde să crească odată cu vârsta. Acesta este momentul în care ar putea fi cu adevărat posibilă prevenirea diabetului.

Nu există practic vreun argument că începerea devreme a tratamentului va reduce complicaţiile pe termen lung ale diabetului de tip II , chiar dacă aceasta se întâmplă în cazul diabetului de tip I. Ceea ce este sigur, totuşi, este că prin screeningul pentru diabet oamenii sunt încurajaţi să facă schimbările necesare în stilul lor de viaţă, cum ar fi scăderea în greutate şi exerciţiile fizice, iar acesta poate fi un real beneficiu.

Mulţi oameni încă mai cred că dacă mănâncă prea mult zahăr fac diabet. Această concepţie este greşită şi a apărut din cauză că diabetul este diagnosticat prin măsurarea zahărului din sânge (glucoză). Dieta conţinând zahăr este doar o parte a tabloului. Conform a două recente studii ale Universităţii Harvard, o dietă bogată în anumite alimente cu conţinut mare de carbohidrate – acelea sărace în fibre şi cu un înalt indice al glicemiei (vezi mai jos) – creşte riscul diabetului de tip II, cel puţin la persoanele predispuse.

Cercetătorii au sugerat că un aport în exces al alimentelor cu conţinut mărit de carbohidrate şi cu un indice glicemic crescut forţează pancreasul să producă mai multă insulină, ceea ce, pe de altă parte, forţează celulele corpului să primească şi să depoziteze glucoza. În timp, corpul poate deveni rezistent la insulină. La astfel de persoane, celulele devin tot mai puţin sensibile la insulină. Acest lucru este caracteristic diabetului de tip II.

Bineînţeles că nu fiecare persoană având o astfel de dietă scăzută în fibre şi bogată în glucide face diabet. Există şi o predispoziţie genetică ce pare să fie exacerbată de acest tip de dietă.

Obezitatea este probabil factorul de risc cel mai important pentru diabetul de tip II.

Antecedentele familiale ale bolii, vârsta înaintată, lipsa exerciţiilor și stresul reprezintă alţi factori importanţi.

Este util să repetăm că menţinerea greutăţii la valorile normale şi în general adoptarea unui stil de viaţă sănătos poate preveni sau măcar amâna instalarea diabetului.

Se poate spune, de asemenea, că o dietă care să prevină diabetul, dacă există una, trebuie să fie aceeaşi ca în prevenirea bolilor cardiovasculare şi  a cancerului: cu conţinut scăzut de grăsimi, bogată în fibre şi semi-vegetariană. Studiile de la Harvard subliniază pur şi simplu importanţa alegerii produselor din cereale, ca opuse celor rafinate şi cu conţinut scăzut de fibre precum pâinea albă, cu scopul de a ajuta la controlul glicemiei. O astfel de dietă ajută şi la controlul greutăţii. Ea aduce o cantitate însemnată de vitamine, minerale şi alte elemente nutritive de care aveţi nevoie în prevenirea bolilor cronice, incluzând, poate, şi diabetul. 

             (Surse bibliografice: RxMed.Com; UC Berkeley Wellness Letter)