Pentru că mi s-a spus uneori, spre surprinderea mea, că unele din iniţiativele mele din educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii nu ar aparţine acestor domenii, ci literaturii sau educaţiei civice, am ajuns să urmăresc în lecturile mele şi argumente în favoarea acestui demers personal inedit, pe care aproape instinctual îl consider corect. Când spun "demers" mă gândesc aici la fondarea primei reviste de educaţie pentru sănătate din ţară, astăzi decedată din păcate, la seria de întâlniri cu elevii pe care o susţin de câţiva ani sub titlul “Drogul lecturii”, la unele articole ale mele care se referă la aspecte sociale sau culturale ale educaţiei pentru sănătate şi promovării sănătăţii. Toate încearcă să scoată domeniul educaţiei pentru sănătate din şabloanele comunistoide ale “educaţiei sanitare”. În acest sens, iată ce spune revista “American Journal of Health Promotion”: “Promovarea sănatăţii este ştiinta şi arta de a ajuta oamenii sa-şi schimbe stilul de viaţă în vederea atingerii unei stări optime de sănătate. Starea optimă de sănătate este un echilibru al organismului din punct de vedere fizic, emoţional, social, spiritual şi intelectual.” Aşadar, nu numai din punct de vedere fizic, ci şi emoţional, social, spiritual şi intelectual… Specialiştii de la publicaţia americană sunt de fapt în acord cu definiţia sănătăţii după OMS. E limpede, sunt chiar pe drumul cel bun.